Am şi uitat complet că la un moment dat mă gândisem la un blog unde să-mi păstrez ideile, unde să le înşir si să le despic cum vreau, fără ca cineva să vrea să mă corecteze, fără să dau explicaţii cuiva, să fiu doar eu cu mine... şi cine se va nimeri din greşeală pe aici.
Ȋmi place să scriu, la fel cum îmi place să gătesc, la fel cum îmi place să desenez, dar nimic nu părea să mă mai inspire...Un gol imens, o sarcina pierduta când nu se aştepta nimeni, o despărţire după ani intregi de „lupte”, toate mi-au facut ţăndări o parte din suflet, o parte care, probabil, nu o voi mai recupera vreodata, mi-au răpit bucurii de altădată, mi-au furat dorinţa de a da viaţă gândurilor sub orice formă posibilă...fie că e un desen, fie ceva scris pe o bucata de hârtie găsită, undeva, printr-un sertar, fie un gust divin ieşit dintr-o combinaţie de ingrediente neaşteptate: pasiune, fascinaţie, iubire, ură, slăbiciune, control...
Toate astea dispăruseră, acum încep să simt cum îşi caută, din nou, un loc in inima mea.
Bine te-am gasit... nu stiu tu cum te-ai nimerit la mine pe blog, dar uite ca m-am nimerit si eu la tine! :). Imi place ce gasesc aici, un om autentic cu trairi autentice... o gura de aer proaspat :), tulburat, dar proaspat, cu nuante, cu trairi... numai bun pentru noptile mele de insomnie :)... blogul tau e viu, parca traieste odata cu tine.
RăspundețiȘtergereBine ai venit...Iti multumesc si te astept oricand!Sunt trairile mele si incerc sa le astern si altundeva decat in suflet...sa nu cumva sa uit de ele, la un moment dat!!!
RăspundețiȘtergere