luni, 18 iulie 2011

Marcare de teritoriu :))

   Azi-noapte, cu chiu cu vai, după ce m-am sucit pe toate părţile, m-am învelit, m-am dezvelit, m-am ridicat din pat, am mai fumat o ţigară şi tot aşa, am reuşit să adorm pe la 5. Și dacă tot am scris în postarea anterioară că urăsc să fiu trezită, s-a întâmplat din nou...
   Dimineaţă, la 8 fără ceva sună telefonul. Ȋnjur printre dinţi, apăs pe display şi resping apelul (nici nu l-am ridicat de pe masă, astfel încât nici nu ştiam cine mă sunase), adorm instantaneu la loc. La ora 8 din nou, i-au telefonul să văd cine e aşa insistent şi vrea să mă enerveze de dimineaţă. Ȋn următorul moment m-a buşit râsul, mi-au trecut istericalele, tot...
   Era El, agitat, vroia să ştie ce s-a întâmplat în noaptea ce trecuse şi am început să îi povestesc cum o domnişoară cu un simţ al proprietăţii extrem de dezvoltat, găsind un sms trimis de mine către dumnealui (e drept cu oareşce conotaţii sexuale, printre rânduri) a simţit nevoia imperioasă, la 2.37 AM, de a-şi marca şi apăra teritoriul. M-a sunat, s-a recomandat a fi prietena/iubita lui şi a început să pună diverse întrebări.
   Noroc că nu dormeam la ora aia ( că nu o mai spăla nici apa Prutului) şi că era şi vorba despre El, în toată ecuaţia asta, astfel încât am vorbit cât am putut de civilizat, i-am spus că nu mă interesează cine e, ce a găsit şi nici ce crede şi că nu sunt dispusă, dat fiind ora târzie, să port astfel de conversaţii. A înţeles şi nu a mai insistat.
   Ȋn fine, m-am hlizit toată ziua pe motivul telefonului primit, l-am întrebat dacă nu are vreun ochi vânăt sau ceva şi am făcut tot felul de miştouri. El era oarecum jenat că s-a întâmplat aşa ceva şi tot îşi cerea scuze, dar a fost atât de nostim...
   Stau şi mă întreb: oare ce gărgăuni să ai în cap să te apuci să dai astfel de telefoane, ce crezi că rezolvi, ce crezi că afli, nu faci decât să îţi strici relaţia pe care o ai, făcând gesturi de aşa natura. Să îi violezi intimitatea omului, să îi umbli printre mesaje, să îi ceri socoteală, în condiţiile în care îl cunoşti abia de câteva săptămâni?! Copilării...
   Ce să zic, a fost amuzant pentru mine, am reuşit cumva să îl fac şi pe El să râdă şi să nu mai fie îngrijorat, dar e clar că nu i-a fost tocmai ok...

10 comentarii:

  1. Cand simti ca pierzi terem, incerci sa faci tot posibilul. Chiar daca te milogesti sau altele. Asta la o persoana, sa zicem, cu nivel mediu de gandire. Sunt rau, nu?

    RăspundețiȘtergere
  2. @NG: Indiferent dacă pierzi sau nu teren, există soluţii, altele decât a te înjosi sau a procedea astfel... eu zic că e doar vorba de o gândire extrem de slabă,neîncredere în propriile forţe, neîncredere în partener, lipsă de tact, etc.... Nu, nu eşti rău, sunt perfect de acord cu ceea ce ai scris!

    RăspundețiȘtergere
  3. Nici eu nu am inteles niciodata actiunile astea. Mi se pare ca mi-as pierde respectul fata de mine...orgoliul... Nu pot intelege.

    RăspundețiȘtergere
  4. @Lillee: Asta e şi părerea mea, mi se pare lipsit total de demnitate, dar cum nu toţi gândim la fel... se întâmplă şi aşa ceva! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Marcare de teritoriu :)):))=))
    Nu era mai simplu sa vorbeasca cu el? :))

    RăspundețiȘtergere
  6. @roscata: Era atât de etic să nu îi violeze intimitatea şi, în cazul în care avea unele bănuieli în privinţa lui, să discute problema împreună, în loc să mă sune pe mine... atât de simplu şi atât de elegant poate să fie totul, dacă ai puţină minte, dar se pare că nu a gândit ori nu ştie să se folosească de nurii ei sau de puterea pe care noi, femeile, o avem asupra bărbaţilor...:))

    RăspundețiȘtergere
  7. :)) Haz de necaz :)) Faci misto de om a?:)))

    Ce bine ma simt eu pe blogul tau! :>>:D<

    RăspundețiȘtergere
  8. @C.L.M.: Păi zi şi tu, dacă nu e amuzant... cum să nu fac mişto de aşa întâmplare?! :)))
    Mă bucur că te simţi bine aici şi reciproca e valabilă! :*

    RăspundețiȘtergere
  9. :)) Acum sincer sa stii ca este :)) Si eu as fi facut la feeel! :)))):D

    Te pup>:D<

    RăspundețiȘtergere

Totalul afișărilor de pagină